Handy s-a plimbat destul de mult prin lume, a avut contacte multiculturale diverse, inclusiv cu Romania anului 1967. A remarcat si o schimbare: acum sunt mai multe masini (ha ha!). Iata cateva idei retinute de noi, interesante, pe care le transmitem celor ce nu au fost in sala.
Ne-a povestit despre Rachel Whitehead si "The Challenge of the Stairs". Arhitecta creeaza imaginea vizibila a unor spatii altfel in-vizibile, de exemplu "the space beneath the stairs, made visible". Simbolismul spatiului de sub scara, lucrare care l-a marcat pe Handy este acela ca avem tendinta sa nu dam importanta mediului ce ne inconjoara in drumul nostru to the top si prin asta pierdem imagine de ansamblu a noastra, a celor din jur, a victoriei insasi.
In 1989, Handy scria in The Age of Unreason: “If you put a frog in water and slowly heat it, the frog will eventually let itself be boiled to death. We, too, will not survive if we don’t respond to the radical way in which the world is changing.” Aceasta, spre deosebire de a pune o broasca direct in apa fiarta, caz in care aceasta ar avea o reactie imediata si rapida de auto-protectie si ar sari imediat afara, neranita. Handy avertizeaza astfel ca status quo-ul si continuitatea sunt zone de confort, ce permit adaptabilitatea, ca stabilirea definitiva intr-o companie nu este o expunere la risc, ci o plafonare, o limita in auto-dezvoltare, o stare de vegetatie controlata. Continua schimbare nu este o catastrofa, ci este un element evolutiv, de auto-depasire.
Davy's Bar Challenge mi s-a parut in mod special interesanta. "The Wicklow Mountains is an area of wild beauty where I return as often as I can. It is still a bare and lonely spot, with unmarked roads, and I still get lost. Once I stopped and asked the way. 'Sure, it's easy,' a local replied, 'just keep going the way you are, straight ahead, and after a while you'll cross a small bridge with Davy's Bar on the far side. You can't miss it!' 'Yes, I've got that, 'I said. 'Straight on to Davy's Bar.' 'That's right. Well, half a mile before you get there, turn to your right up the hill.' His directions seemed so logical that I thanked him and drove off. By the time I realized that the logic made no sense he had disappeared. As I made my way down to Davy's Bar, wondering which of the roads to the right to take, I reflected that he had given me a vivid example of paradox, perhaps even the paradox of our times; by the time you know where you ought to go, it's too late to go there, or more dramatically, if you keep on going the way you are, you will miss the road to the future." Aplicatia concreta la lumea organizationala este tot legata de schimbare ca solutie pentru dezvoltarea personala, o idee pe care Handy insista: When things in your company are going very well and the curve of growth and evolution is going up, that's when you should really start thinking about radical changes and improvement. Outsiders, voyers, observers may help you see the right way. Don't wait for the curve to go down, it will then be too late.
Handy incheie urindu-ne a lui Aristotel EUDAIMONIA (fericire activa, nu pasiva) si face si o reinterpretare constructiva pentru a atinge aceasta fericire: Do your best at what you are good at, for the good of others.
Handy este un distins personaj de peste 70 de ani (n. 1932), charismatic si placut, un adevarat lord britanic (irlandez mai precis). A absolvit U. Oxford si are sapte doctorate onorifice (DHC) de la sapte universitati britanice. A urcat ierarhic pana la postul de director executiv Shell, urmind business economist la London Business School si presedinte al Royal Society of Arts. Asa cum ne place noua romanilor sa etichetam, Handy a fost prezentat ca "parintele noilor principii organizationale, dezvoltare organizationala si leadership". Discursul sau a fost destul de vioi, impanat cu glumitze si exemple personale. De fapt, concluzia la care am ajuns este ca tot discursul este in directa legatura cu experienta sa personala, noroc ca aceasta este destul de consistenta. Mi-am explicat astfel de ce in prezentarea evenimentului tematica de discutie nu era foarte bogata in explicatii: continutul livrat de Dr. Handy a fost unul livresc, literar, dar destul de sarac in substanta hranitoare. Recunosc ca am fost impresionati de stilul rather touching al prezentarii, dar, asa cum Handy insusi spunea, la sfarsitul prezentarii am ramas cu 20% din informatie, iar a doua zi cu 1%.
Constatari:- tendinta a speakerilor din ultimul timp (v. Goleman) de a marsha pe empatie, filantropie chiar, iar Handy nu este deloc strain de aceste idei;
- ineficienta organizatorica grava cand vine vorba de time management;
- o patrime din participanti (o pagina A4 din patru) erau angajati si colaboratori CODECS;
- sesiunea de intrebari a fost sustinuta in mod organizat de Catalin Ionescu, Presedintele CODECS, "in fata clasei", publicul nemaiavind timp decat pentru doua;
- Marriott nu mi pare deloc o solutie fiabila pentru evenimente si conferinte in comparatie cu alte hoteluri cu (poate) mai putine pretentii.
Articol aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu